Cum se măsoară inteligenţa? Cercetătorii au pus la punct o metodă nouă şi precisă

Cu alte cuvinte, conexiunile cu o anumită parte cortexului prefrontal pot prezice cât de inteligent este un om. Studiul oferă dovezi puternice ale faptului că aceste conexiuni neuronale dintre cortexul perifrontal lateral şi restul creierului aduc joacă un rol major în procesele cognitive ce stau la baza inteligenţei umane.

„Studiul sugerează că a fi inteligent poate însemna avea un cortex prefrontal lateral care îşi face bine treaba şi care poate comunica eficient cu restul creierului”, explică coautorul studiului, Todd Braver. O posibilă explicaţie a descoperirii este aceea că regiunea prefrontală laterală este un fel de „nod de comunicaţii” flexibil care îşi foloseşte conexiunile pentru a monitoriza şi influenţa alte regiuni din creier cu scopul de a le dirija.

• Al doilea vaccin împotriva variolei maimuței, aprobat de OMS
• Chatbotul Google Gemini a primit o funcție de „memorie”

În timp ce alte zone din creier îşi aduc contribuţiile directe la nivelul procesării cognitive, cortexul prefrontal lateral ajută la coordonarea şi menţinerea acestor procese. Conform oamenilor de ştiinţă, cortexul prefrontal lateral funcţionează ca un sistem de control bazat pe feedback, care ajută la implementarea controlului cognitiv cu rolul de a susţine inteligenţa fluidă. (Inteligenţa fluidă este un concept din psihologie, unul dintre factorii inteligenţei generale. Ea reprezintă capacitatea de a gândi logic şi a de a rezolva probelme în situaţii noi, independent de cunoştinţele acumulate anterior.)

Descoperirea a avut la bază o analiză a imaginilor obţinute prin rezonanţă magnetică funcţională ale creierelor mai multor subiecţi. Imaginile au fost realizate atât în timp ce subiecţii erau pasivi, cât şi atunci când aceştia erau implicaţi într-o serie de sarcini mentale diferite, asociate cu inteligenţa fluidă.

Rezultatele au indicat că nivelurile de conexiune globală a creierului cu o parte din cortexul prefrontal lateral servesc ca indicatori ai inteligenţei fluide şi ai controlului cognitiv. Creatorii studiului spun că descoperirea îi va ajuta pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine inteligenţa umană. De asemenea, ea ar putea oferi răspunsuri cu privire la modul în care colapsul conexiunilor globale cerebrale contribuie la deficitul de control cognitiv observat la cei ce suferă de schizofrenie şi alte boli mintale.

Sursa: Washington University in St. Louis

Credit foto: Washington University in St. Louis/Michael Cole